joi, 30 ianuarie 2014

Scrisoare deschisa catre femeia care prefera sexul, de la barbatul care tanjeste dupa dragoste

   Si eu am crezut la fel pana la varsta de 23 de ani, ca asta e scopul in viata si ca trebuie sa fac orice ca sa ajung acolo. Vorba aia, ''scopul scuza mijloacele''! Dar nu-i asa, nu stiu cine a raspandit vorba asta, cum ca noi asta ne dorim, doar jos textila si apuca-te de celetrei minute glorioase! Nu! Nu imi dau seama unde a disparut pasiunea din tine si ce te-a facut sa sari asa pe mine, nerabdatoare si nebuna dupa sex. De ce trebuie sa ma minti, sa ma duci de nas, sa ma vrajesti si sa imi promiti marea cu sarea pentru atata lucru? Nu stii ca ma vei dezamagi? 
   Si nu mai incerca sa ma combini in club, nu merg acolo sa fiu agatat, sa tragi de mine la baie pentru un oral. Nu imi place asta, nu imi place sa raman dator! Nu am comandat bautura asta ca sa profit de tine si nici tu de mine, vreau sa ne simtim bine, sa dansam si sa ne privim, vreau sa iti sarut lobul urechii cand ma prefac ca iti soptesc ceva. Stiu, ai uitat de mult ce-nseamna fiorul, te-ai obisnuit sa oferi gratis totul. Eu nu ofer nimic, iar tu nu iei nimic gratis de la mine, caci vreau sa-mi platesti fiecare privire cu un zambet, sa rasplatesti atingerea mea cu acel dulce tremurat al pielii tale, sa facem schimb la schimb, eu sa te sarut pe sani in timp ce tu-mi gemi si te joci cu mana in parul meu. Poate candva era moda asta, barbatii vroiau doar sex, le era teama sa fie raniti si pareau sa nu cunoasca puritatea dragostei, preferau sa paseasca in mersul rusinii la 4 dimineata in locul unei omlete cu suc si amor de dimineata. Ce vremuri, sa pleci noaptea pe furis cand te-ai fi pus sa dormi, sa preferi imbracatul in graba, la fel ca dezbracatul, in locul unei plimbari lejere de dimineata, cu zambetul pe fata, sa incepi o zi senina cu mandrie. A trecut moda asta, o imbraci prea tarziu, e demodat sa porti eticheta singuraticilor, sa ai mereu la tine pachetul de servetele ''one night stand''. 
   Descopera libertatea magica a preludiului, lasa-te umezita ca o floare de un gradinar gentil, nu rupta de peste gard, in graba, de catre hotii de flori. Si nu mai asculta muzica aia tampita ce te pune deasupra un minut, dedesupt inca un minut si gata. Incearca ceva, incearca ceva lent, incearca sa te misti mai putin in public si mai mult in pat, fii sigura ca ma cuceresti asa, nu mintindu-ma. Incearca-mi mainile cu toata pielea ta, degusta din buzele mele cu fiecare parte a corpului tau, iar cand simti ca nu mai poti, lasa-ti capul moale si pierdut pe umarul meu, lasa-te imbratisata si imbratiseaza la randul tau. Cine ti-a spus ca se sta spate in spate, de parca n-am fi fost unul in altul adineauri? 
   Nu te mai multumi cu putin! Marimea nu conteaza pentru ca nu poate fi modificata, insa durata si calitatea sunt ajustabile, cere mai mult! Si daca netotul de mine nu si-a dat seama, este pentru ca nu ai fost destul de evidenta, orgasmul nu e o rusine, arata-mi-l, hai sa-l descoperim impreuna, lasa-ma sa te intorc pe toate partile la fel cum te lasai dansata, vreau sa te las patrunsa trup si suflet. Nu ma lasa sa le povestesc baietilor cum “am futut-o pe aia”, as prefera ca maine sa ma scuz, sa nu pot iesi la bere cu ei, sa te invit la un film. Film in adevaratul sens al cuvantului, cu popcorn si sonor tare, un film bun, o patura peste noi, tu in bratele mele, iar daca magia de aseara se repeta sa nu te crezi ca te-am invitat premeditat, eu chiar vroiam sa vad filmul si m-a bucur ca l-am vazut cu tine. 
   Ma voi da la tine peste tot si te voi vrea peste tot, oricand si in toate felurile, aminteste-ti ca vrei si ca meriti, adu-ti aminte strigatul invingatorilor si lasa cupa mediocritatii, iar pentru mai multe detalii mergi la biblioteca, sub raftul ''istoria antica'' gasesti o carte straveche, din ea vei invata sa faci, sa primesti si sa daruiesti dragoste.

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Vremea

   Trecuseră trei ani de când nu mai simțise gustul buzelor ei moi. Povestea poate fi retrăită imaginar oricând, de parcă s-a întamplat ieri. De fapt, a trecut doar un an jumatate. Sau poate șapte? E confuz cu timpul, dar nu e deloc confuz cu amintirea clipelor petrecute cu ea. Că n-a agățat-o pe net, a ieșit cu ea la plimbare și nu i-a dat dume*, i-a spus că e frumoasă și a mângâiat-o pe față, pe obrazul ei fin. Atunci nu era momentul și nu știa exact ce înseamnă sentimentul puternic ce îl străbate, nu erau fluturi în stomac, era ceva mult mai serios, era copil și nu avea de unde să cunoască, era prea devreme. 
   Azi nu mai știe dacă i-a spus sau doar vroia să-i spună, azi nu mai știe de ce a pus punct când el dorea să o ceară, acum e prea târziu să-i spună și poate atunci era prea devreme. Azi n-o mai pupă de "drum bun", ea nu îi face de mâncare, azi poate se jucau cu un copil... Tot ce mai poate azi să facă e să-i trimită un mesaj: "Zâmbesc și uneori mi-e dor de tine!"


*dume- vrăjeli, vorbe clasice spuse de bărbați pentru a agăța

vineri, 17 ianuarie 2014

Momente

   Sunt lucruri care le facem, lucruri care ne bucura sau ne intristeaza, momente mai mult sau mai putin fericite, pe care atunci cand le traim, indiferent de emotia pe care acestea ne-o creeaza, avem o mica remuscare, un gand ce ne duce in trecut la o persoana. Uneori dupa o gluma buna ma gandesc ce ar mai fi ras cineva daca era acolo. Dupa un film bun vazut singur ma gandesc mereu cat de bine ar fi fost daca era ea cu mine, am vazut atat de multe filme frumoase impreuna si il ratam tocmai pe asta? Si parca m-as intoarce in timp special doar pentru a vedea acel film cu ea, imaginandu-mi comentariile de dupa, cum ne-am fi contrat si cum am fi dezbatut subiectul, ba chiar cum ne-am fi tinut in brate in timpul filmului pe canapeaua cea plina de fumul gros de tigara.
    Nu stiu daca imi e atat de dor de ea, stiu doar ca sunt unele momente atat de bune sau atat de rele incat ti-ai dori sa fie cineva langa tine. Momentele alea cand te opresti pentru o secunda in loc si iti aduci aminte la spusele intelepte ale bunicului, inghititura aia care te transforma intr-o statuie pentru ca clatita ce o mananci acum e izbitor de buna precum scoverzile(clatitele) bunicii facute cu extra dragoste.
    Iar maine cand voi fi obosit si somnoros la servici, cu siguranta nu-mi voi dori ca astazi sa ma fi culcat tarziu.
    ''Nu tot ceea ce poate fi numărat contează şi nu tot ceea ce contează poate fi numărat.'' spunea Albert Einstein. Si are cea mai mare dreptate, sunt numere ce nu conteaza si momente ce nu se numara, fara numar :)

joi, 2 ianuarie 2014

Neîncrezut în încredere

   De ce tot timpul cheia succesului este încrederea? Această aptitudine cu care dacă nu te naşti, poţi să fii extraordinar de deştept şi să nu reuşeşti sau poţi să fii imbatabil de prost şi să reuşeşti.
   Stau de vorbă cu o persoană atrăgătoare, iar pentru a fi atrăgător trebuie să arăt încredere? Nu-i pot arăta fluturii imenşi din epoca dinozaurilor ce se zbat în stomacul meu? De ce aş mai avea nevoi de ea dacă am încrederea necesară să fac tot ce îmi doresc? Se vinde precum un accesoriu? NU! am nevoie de ea pentru că alături de ea mă simt încrezător, ea îmi oferă încredere, la fel cum eu îi ofer zâmbete.
   Mai ştii când erai la şcoală şi deşi ştiai răspunsul, înaintea ta spunea un coleg o prostie mai mare decât tabla cea prăfuită, dupa care tu te făceai mic de frică să nu dai şi tu cu ea de gard. Până la sfârşitul orei, colegul cel tălâmb, după 9 prostii spuse nimerea ceva bine şi era apreciat... apreciat pentru încrederea avută în prostie.
   Când desfac borcanul de dulceaţă nu sunt deloc încrezător în propriile forte. Şi nici când mi se pune ciorba în farfurie nu sunt încrezător în faptul că nu arde. Când mă opreşte poliţia îmi pierd orice speranţă de iertare şi iau amendă, iar când ies din casă închid mereu uşa, neîncrezător în hoţi.
   Vreau să pic de prost în faţa unei femei spunându-i că n-am deloc încredere în mine când o privesc. Şi vreau să am aceea idee strălucită care să n-aibă nevoie de încrederea nimănui să reuşească.