O insula salbatica

De curand stiu ca a inceput si el sa navigheze pe internet, se adapteaza, nu e marinar dar e chelios ca Base. Mie imi place sa ii spun ca are insula in cap, e gluma mea de cand eram mic si cred ca atat m-am amuzat de acest lucru incat, intr-o zi, voi avea si eu acea insula.
Imi e greu sa scriu, sa spun in cuvinte exact ceea ce traiesc si nu as vrea sa se inteleaga gresit. Nu vreau de la el decat sa imi dea dreptate atunci cand intr-adevar am dreptate sau sa ma felicite atunci cand fac ceva bine, chiar de el poate si mai bine.
E un om tacut, trecut de 50 de ani, ce parca sta mai mult si mediteaza. Cand lucreaza nu vorbeste, cand mananca nu vorbeste, cand gandeste nu vorbeste, poate doar cand tace, iti transmite ceva, telepatic. Si stiu prin ce trece, ce simte de atata timp, caci si eu simt la fel, sunt multe lucruri ce mi se par firesti si parca nu au nevoie de explicatie, de cuvinte, fapte ce ar trebui sa vina de la sine, asa simt si eu la fel ca el si ma enervez pe cei din jurul meu. Si ma gandesc la el atunci cand eu fac ceva si cei din jurul meu se uita si dau din umeri, stiu ca asa e el cand lucreaza iar eu privesc. Privesc de teama ca orice as face, as uita ceva, nu ma implic caci undeva voi gresii, iar chiar de iese totul bine, tot nu e ca la carte. Si poate asta ma deranjeaza cel mai mult, ca nu primesc un semn de multumire, o pasuire ca poate data viitoare nu mai gresesc. Si chiar de faci ceva exact ca el, tot nu e bine, nu ai experianta lui si trebuia sa fi mai prudent, caci poate ai uitat sau uiti un mic detaliu.
Nu e nevoie de exemple sau de fapte concrete, e de ajuns sa spun ca ma simt precum un caine la dresaj, cand gresesc sunt certat, iar cand fac bine nu sunt rasplatit. Si nu stiu ce ar trebui sa fie rasplata la un om, dar macar un multumesc, mersi sau 'foarte bine' cred ca ar insemna mult fata de o vorba care sa duca la cearta. Am incetat de mult sa-i bag de vina dresorului, caci cum spuneam, simt exact ce simte el si ma port exact cum se comporta el, la randul meu, cand sunt intre catei. Ca orice dresaj, fie ca e reusit sau da gres, dresorul se retrage la un moment dat si ma lasa sa imi iau viata in propriile maini, sa merg de unul singur, sa gandesc, sa am initiativa. Si face bine, caci doar asa iti dai seama cum e viata, caci doar asa sti sa mergi si fara el sau intr-un alt stil decat te-a invatat. Dar se intoarce mereu, din cand in cand, sa se joace cu tine, sau asteapta ca tu la randul tau sa ii sati in brate, sa te joci cu el, indiferent de jocul ce-l jucati si acum sau atunci, cel putin pentru mine si dresorul meu asta e momentul in care lucrurile s-au rupt. Caci de multe ori jocul jucat de el mie nu imi placea, din vina mea, caci imi era lene, iar cand ieseam la joaca eram ceratat la fiecare pas, simteam ca ar trebui sa fac totul de la sine, sa ii inteleg comenzile doar din priviri si din pacate nu o faceam. Am latrat, m-am dat in spate, am sarit la harta, insa am incetat sa dau din coada, am incetat sa mai fiu interesat sa joc caci nu mai aveam dorinta.
Imi pare rau pentru situatia in care am ajuns, imi pare rau, dar sunt nepasator, ma doare si nu prea, caci ne complacem amandoi in aceasta situatie si parca nu vedem scaparea, nici unul dintre noi nu face pasul de teama sa nu esueze. Poate ar trebui la randul nostru sa avem un dresor, care sa medieze relatia tata-fiu.

Hristov, Alexandrina Hristov

Inca de la inceput tin sa precizez ca pe cat de bine se aud melodiile ei din studio, live e fenomenala. Poate nu stiti despre ea prea mult, nici eu nu ii cunosteam pana acum varsta care sincer nu o arata deloc si pe care nu o divulg, e moldoveanca de la Chisinau si pe langa muzica ii place sa picteze si sa fotografieze.
Cu un sharm aparte, o voce pe cat de melodioasa, pe atat de copilaroasa si soptita de uneori auzi ca vorbeste dar nu intelegi ce iti sopteste. Asta e felul ei de a fi, naturala, cu putin accent de moldoveanca si un chip care ii ascunde varsta. E unul din acei artisti care urca pe scena ca sa incalzeasca suflete, nu doar pentru bani, iti multumeste dupa fiecare melodie si face glumite de bun gust, astea pe langa faptul ca zambeste mereu.

Canta in romana, franceza si rusa, in ritmuri de jazz, soul, funk, electropop. Are melodii pe coloana sonara a mai multor filme si aseara am aflat ca lucreaza la un nou album aici in Timisoara, locul ei de inspiratie, caci tot aici a compus si primul ei album Omul de lut.

Am stat 3 ore in picioare sa o ascult, de cand am ajuns mi-a placut mult atmosfera, are un public larg, dar aseara erau majoritatea persoanelor intre 30 si 40 de ani, eu ma simteam cel mai mic de acolo. Nici macar nu stiu ce melodie sa spun ca mi-a placut cel mai mult pentru ca toate sunt excelente...

Tara mea, parerea mea

E tara mea, e blocu’ meu, e strada mea c-un singur bec,

Si-am incetat sa ma mai plang, aici viata o petrec,

 Am incetat sa mai jelesc ca lucrul care-l fac nu e luat in seama,

 Ca uneori nu am bani nici de o zeama,

Si nu compar salarul alor mei, 

Cu cei ce muncesc in germania tot ca ei, 

Ca sunt in africa niste negrei care muncesc pe nici pe doi lei.

Am incetat sa apelez la mita, pile si relatii, 

Cand la spital la coada stau,

Cand girofarele ma opresc pentru reclamatii,

Cand amenda nu vreau sa iau.

Si nici telefoane, spaga nu mai dau,

 Cand la scoala examenul nu-l iau. 

Pentru ca tara unde "treaca-mearga", 

Nu trebuie nici sa treaca, nici sa mearga,

Pentru ca fiecare km de autostrada conteaza, 

Cum la casa caramida cu caramida se aseaza.

Doar o coasta?

Barbatii gandesc sau nu gandesc, insa femeile iau decizii!
Si nu ma refer aici la situatia de la locul de munca, ci in relatia direcata, de orice fel ar fi ea, de la parinte-copil la iubiti. Aici putem trece in revista minciuna, inselatul, decizia finala ce e mereu influentata de femeie.
Recent am vazut un film ce ma face sa ma gandesc daca mai pot avea incredere in aceasta fiinta, numita femeie, care fara scrupule ne face fericiti si tot o data ne omoara. In film, ca in viata de zi cu zi, barbatul este elementul principal care desi e puternic si tinde spre perfectiune, este ghidat de doua femei (mam si logodnica) iar in timp ce el se afla pe masa de operatie, aceste doua persoane care i-au facut viata frumoasa, isi dau arama pe fata. Iubita il inselase de la bun inceput, prefacandu-se a fi o alta persoana, in timp ce mama lui il ascundea adevarul despre el, viata lui si comparatia dintre el si tatal ce murise in copilarie.
Filmul e frumos, Awake se numeste si pe mine unul m-a asezat pe masa de operatie, m-a anesteziat si m-a pus pe ganduri, depanat amintiri, iar in 30 de minute am trecut prin toate evenimentele nefaste din viata mea. Cele mai dure si cele mai crude clipe ce le-am trait pana acum sunt datorata femeilor in care am avut incredere. Nu vorbesc aici influentat de evenimente recente, ci imi aduc acum aminte de toata datile cand am fost tras pe sfoara, inselat, mintit sau abandonat de mama mea si putinele femei in care am avut incredere deplina.
Eu am puterea sa recunosc, barbatii sunt la fel, pot fi pusi toti in aceeasi galeata pe care scrie "porci"!
Voi aveti puterea de a recunoaste, ca sunteti toate la fel?

• Femeia- o aparenta cu peruca; 
• In cel mai bun caz, femeia e o contradistie; 
• Femeia ideala exista totusi pe lume si aceea o caut.

ps Uita-te la film, Awake 2007

Convorbiri obiective

Nu stiu tu cum esti, dar pe mine ma dispera vorba multa la telefon, sa imi spui de patru ori o chestie sau sa ne multumim si salutam la nesfarsit. Detest asta si cand sunt cu o persoana fata in fata, dar atunci pot schimba repede subiectul sau pot pleca. In general am cele mai scurte si obiective conversatii telefonice. Adica spun problema, rezolvarea si astept aprobarea sau spun problema si astept rezolvarea. Fara discutii interminabile ca am auzit de la masa de langa, cum ca unu povestea, ca varu' nevestei lu' fratesu a fost de revelion cu amanta in Miserupia. NU! Telefonul nu e facut pentru țațe. 
Discutam, stabilim si asa ramane!
Trecand peste lungimea conversatiilor telefonice [parca vorbim de dimensiunea ...(ca citeste si mama)] uite cum ar trebui sa procedezi cu telefonul:

• Cand apelezi, suni de maxim 3 ori. Nu lasa sa sune pana auzi casuta vocala ca nu are rost. Eventual mai incerci o data. Poate sunt cu mai multa lumea si pana ajung la telefon nu trebuie sa sune melodia incontinuu. (bota, vicol, lulciuc, bitea, mama)
• Ai apel pierdut. Suna inapoi, vezi ce vrea.  Cand sun pe cineva, inseamna ca am ceva de comunicat, iar in cazul in care nu raspunzi nu sunt eu atat de interesat incat sa iti bag pe gat informatia. Mai e si situatia in care am nevoie de ceva si atunci las un SMS. (vicol, duma)
• Nu abuza de telefon. Fie el ultima generatie, cand esti cu mai multe persoane nu iti pui picioarele pe masa si incepi sa te joci pe telefon pentru ca e lipsa de respect. Si nici nu stai la barfe intr-o convorbire, daca chiar e un coleg de la gradinita cu care nu ai mai vorbit de mult, te scuzi si iesi afara. Sigur convorbirea nu mai e asa lunga daca stai in picioare afara in frig sau caldura. (eu)
• Silent. Cand esti la servici sau scoala, sedinta sau conferinta si in generau unde lumea gandeste sau face ceva, pune telefonul pe silentios sau vibratii. Am ajuns sa merg la teatru si inainte sa inceapa piesa, actorii  au rugat publicul sa isi opreasca telefoanele...si tot a sunat unul intre timp. (sorin, fost coleg de clasa)
• Prezinta-te. Dai un SMS unei persoane cu care nu ai discutat de multa vreme si poate nu mai are numarul tau. Sa nu mai vorbim ca dai mesaj de sarbatori sau de zile onomastice si nu te semnezi, adica ma pui pe mine sa fac ancheta sa aflu cine imi ureaza de bine sau de rau, cand ai putea sa mai adaugi tu "Ion a lu' Munteanu". (nu pot sa dau nemele celor care nu se prezinta)
• Nu deranja noaptea. Dai un apel si daca persoana contactata poate sa vorbeasca, o face. Dai un mesaj si va auziti dimineata. Nu suni ca disperatul sa anunti la 4 dimineata ca tu esti beat si ai facut pipi pe florile vecinei. (amicii de pahar)
• Apel necunoscut. Nu inteleg de ce companiile de telefonie mobila mai lasa sa se foloseasca chestia asta. Adica un nebun te poate teroriza cu apeluri fara ca tu sa ii poti face ceva. (hatrs si fosta/fostul)

PS extrema maxima e mama. spune ce are de spus si inchide telefonul fara sa te lase sa raspunzi sau sa iti spui parerea.
PPS adica nici macar nu te saluta