Parintii se pricep cel mai bine la stresat. Cum te streseaza, te moralizeaza si te zguduie un parinte nu o face nimeni! :))
Imi amintesc de tata cum ma trezea, o mai face si acum rare ori. Intra in camera val-vartej, ridica jaluzelele cu putere si canta: SCOALA-TE SCOALA-TE, PUTUROSULE! Iar eu replicam plapand: nu ma scol, nu ma scol, ca mai vreau sa dorm. Apoi ma apuca de picioare si ma tragea din pat, de sub patura ocrotitoare.
Mama era mai blanda, venea o data si spunea frumos sa ma trezesc, atat de frumos incat mereu incercam sa nu o dezamagesc. Ma ridicam in fud la marginea patului si dadeam din cap, in semn ca m-am trezit, iar cand usa se inchidea, picam lat, intr-un somn mai adanc decat adineauri. Jale era a doua oara cand pe usa intra si vedea ca sunt tot in pat, imi crapa obrazul de rusine.
Cu toate astea nu era zi in care sa nu-mi dea: pachet, paine prajita intinsa cu ceva bun, pupic pe frunte si banuti de buzunar.
Cu toate astea imi iubesc parintii, ii respect si chiar daca nu pare, ii inteleg!
ps cele mai cutremuratoare treziri le primeam insa de la verisoara mea in timp ce invatam pentru bacalaureat. statea la noi si in fiecare dimineata imi turna apa pe fata, uneori chiar cafea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu