Vera

Duminică seara, în vârful blocului

Caut telefonul la lumina focului 

Aprind o țigară, dependenţa jocului

Zâmbesc şi-n rest e tăcere

N-am baterie, mai trebe' o bere

Tot ce fac, fac din plăcere

Se face târziu şi totu-i pustiu

Îmi place aici, aici mă simt viu

Realitatea e sumbră, traim în sicriu

Vorbesc cu o fată, o bere şi stele

Mai trag un fum din visele mele

Realitate

Şi-n viaţă mai calci strâmb,

Greşeşti mergând,

Nu faci nimic stând,

Oricum murim pe rând!

Doar la bani te sare omu din rând,

Vrea pace, frate!

Când are de toate,

Da' când se moare de la rate,

Toată lumea dă din coate,

S'arate ce poate.

Sau când caşcavalu'i pe terminate,

Mă sinucid cu sinceritate,

Minciuna are centură neagră la karate.

Sa faci totu frumos cu glazură de marţipan,

Da' conţinutu gros tre' să fie pe primu plan,

Să fie îmbrăcat bine poate orice bălan,

Ceas de firmă şi bmw ultimu an,

N-ai fost atent ş-ai luat ţeapa, golan.

Lumea-i nebună, nu-i bună,

Numai la rele ea se adună,

Şi nu-s pesimist, sunt realist,

Peisaju este sumbru, orizontu şi mai trist.

Şi dai de ochii ei

Strivit, te simţi cum piei

Te clatini doborât de privire

Te uiţi ca prostu în neştire

Cu o'ncleştare adâncă te-a sugrumat

Dacă ai putea scoate un sunet, ce păcat

Că jocul a'nceput, dar de mult el e jucat

Fetiţa cu privirea te-a îmbătat

Faci niste feţe când eşti fată-n faţă

Vrei să pui stop, da n-ai cum pe gheaţă

Dă din sprânceană şi învaţă

Cum din priviri se agaţă

Ai prins curaj, eşti inspirat

Orice dai va fi o dumă de căcat

Ea râde, crezi că a picat

Eşti fătălău, te-a înhăţat!

Ochiul necunoscut

"Lista de cumparaturi 2015"

   Un amic imi spune mereu ca cel mai bun job ti-l faci singur, iar acum la final de an realizez cel mai bine acest lucru.
Inchei un an cu multe realizari, probabil primul an cu adevarat matur pentru mine, un an in care mi-am creeat singur primul job, cel de nefumator, cu program 24 din 24, un venit constant de aproximativ 3-4 milioane lunar. Ma felicit zilnic pentru treaba asta si ma cert mereu cand mai calc stramb si nu rezist tentatiei, dar pentru mine cine nu calca stramb inseamna ca nu paseste si nu inainteaza in viata!
Am mai invatat ca nu e bine sa ne facem planuri pe termen scurt, ca cele mai bune planuri sunt cele proiectate pe mai mult timp si ca pentru un succes durabil avem nevoie de o fundatie solida. Uitandu-ma peste lista mea de dorinte pe anul 2012 care cuprindea:
''Ce vreau sa fac in anul ce vine:

1. sa trec pe la scoala mai mult decat in 2011,2010,2009 :))
2. sa am o relatie
3. sa vad un party Plastikman (official page) 
4. sa imi schimb masina
5. sa ma las de fumat
6. sa am un venit7. sa castig alegerile primare si parlamentare''

Scoala am terminat-o, relatii am avut, la party-uri am fost (dar mai vreau) masina nu mai reprezinta un tel, tind sa cred ca m-as putea intretine singur si chiar daca nu am castigat atunci alegerile, pana la urma usl-ul a fost destramat si a prierdut pe plan politic.

   Desi as vrea ca urmatoarele lucruri sa le indeplinesc in anul de glorie ce urmeaza, nu m-as supara deloc daca as reusi aceste lucruri in 2-3 ani. 

Lista de cumparaturi 2015:

1. Sa pornesc prima mea afacere;
2. Sa progresez cat mai mult in meseria de inginer;
3. Sa fiu mai harnic si mai competent;
4. Sa scriu mai mult si eventual sa imi temin cartea;
5. Sa fiu mai de folos pentru parintii mei;
6. Sa calatoresc mai mult si sa merg in Ibiza;
7. Sa lupt in continuare pentru schimbarea mentalitatii politice romanesti, iar pe plan local sa reusesc sa schimb primarul cu unul mai competent;
8. Sa sar cu parapanta/parasuta.

Clepsidra sarbatorilor

Craciunul inseamna o sumedenie de lucruri, motive si fapte, este acel amalgam de injuraturi in trafic, claxoane la semafor, incercarea disperata de a gasi un loc cat mai bun de parcare cand totul de fapt este ocupat, furatul ultimului cos, dat coate printre rafturi si stat la coada de la casele de marcat unde in gandul fiecaruia sta o singura exclamatie "hai in ma-ta ca mai am si altceva de facut". Craciunul inseamna acea curatenie generala care n-ai mai facut-o de la paste, impodobirea frigiderului cu mancare cat pentru o luna si gatit exagerat de mult ca totul sa se arunce peste doua saptamani ori sa mancam aceeasi mancare. Craciunul inseamna bradul pe care te chinui sa il bagi in casa, ca mai apoi sa te enervezi groaznic pentru mizeria facuta si sa il arunci in ianuarie pe geam.
Totul ca sa fim in rand cu lumea, ne injuram toti intre noi in goana unui cadou care puteam sa il luam oricand in restul anului.
Craciunul inseamna indestulare, depravare, concurs de cele mai multe/bune/frumoase sarmale, barbatii colinda si beau ca porcii, gospodinele se fac ca nu observa, iar in familii nu se vorbeste pentru o zi de problemele apasatoare.
Craciunul este la fel ca ziua nationala, un moment in care toata lumea se bate cu pumnul in piept, pentru ca imediat dupa aceea sa uite tot, toate gandurile bune. E seara in care dai mesaj agendei telefonice, fara niciun sentiment, doar asa, ca sa fie la numar. Si injuratul tipic cand primesti la randul tau mesaje fara sens si fara sentiment de la alte agende, de cele mai multe ori si fara a cunoaste expeditorul, esti la randul tau un numar intr-o agenda.
Craciunul nu-i deloc retragere sufleteasca, in tihna, momentul unui nou inceput, foc in soba si liniste in suflet. Nu inseamna un 'hai sa fim mai buni'!
Din pacate aceasta traditie saturata an de an este tot ce nu ar trebui sa fie, este haos in loc de liniste, este ura in loc de iubire si exagerare in locul multumirii. Iar an de an se mai pluseaza cu o sarma, cineva are un brad mai frumos, un cadou mai scump, lumini mai multe in geam, este o olimpiada la care, din pacate, participam toti!
Am uitat sa iubim!

Obisnuinta bat-o vina!

   Obisnuiti fiind cu un trai zilnic, oamenii integrati intr-o anume societate, intr-un anume stil de viata, se acomodeaza si, fie de e bine fie de e rau, tind sa ramana acolo sau sa duca dorul acelor vremuri si locuri. Ma gandeam uneori de ce duc unii lipsa comunismului, a vremurilor in care se statea la coada pentru orice. Cei integrati in comunism se numesc astazi simplu si sugestiv: comunisti.
   Astazi ma intreb ce o sa se intample dupa era internetului, dupa acest facebook-ism extrem si ce o sa se faca cei obisnuiti, indoctrinati cu acest tip de socializare si care nu vad o altfel de solutie. Astazi ii numim simplu: facebook-isti. Si sper sa nu se vaite la fel de mult precum comunistii.
   Privind la o scara mai mica, ne obisnuim cu orice. De la locul unde ne bem cafeaua, la persoana cu care ne impartim salteaua, pana la felul in care gandim sau nu gandim.
   Fericiti cei ce se integreaza, ce se adapteaza din mers, cei descurcareti.

Gat-golas

   Nu stiu pasarile cum isi aleg drumul in viata, cum din tot cerul nemarginit, din infinitatea de poteci ei sunt capabili sa mearga pe cea dreapta. Cate pasari ratacite ati vazut? Sau cate pasari cer sfaturi, incotro sa o ia?! As vrea sa fiu o pasare, un porumbel-gat-golas, asa mai uratel. Sa alerg catre marea nordului sa privesc valurile inspumate.
   Noi oamenii suntem pasari legate-n lant! Mereu ne leaga ceva de un loc, mereu ceva ne trage ianpoi, mereu cineva ne cheama din zbor. Si e trist, dar mai trist este sa nu aiba cine sa te tina in lant, sa fii un zmeu in bataia vantului, poti ajunge doborat de stanci.
   De ce ne trage mereu cineva in spate? De ce nu ne trage nimeni inainte? Sau vrem sa fim ajutati? Fiecare pe drumul lui, dar cu o greutate legata de picior.
Pasare-gat-golas as vrea sa fiu, sa zbor spre mare..