Am 32 și am degeaba!

Nu mai pot scrie comentarii politice, sunt neînțelese de majoritatea și îmi creează conflicte cu fariseii politici.

 Nu mai văd rostul nervilor în trafic.

La lucru degeaba mă zbat, nu poate urni un simplu angajat o multinațională care funcționează ca toate multinaționalele: cu frâna de mână trasă. 

La burgerie nu mai doresc să mă implic prea tare, se creează certuri ce nu fac bine prieteniei noastre și am ales prietenia și înțelegerea în locul certurilor de afaceri.

Nici de petrecut și băut nu mai prea pot, vârsta și lipsa de mișcare de până acum își cam fac simțită prezența asupra corpului meu. 

Iar acasă.. Acasă nu mai pot să fac și nimic și totodată sunt liber să mă dau pe ce partea a patului doresc, pentru că am rămas singur în el :(. 

Dialog mobilizator

-Ai uitat sa zâmbești..
-Mă pierd puțin câte puțin,
În viată cred că știu tot.
-Ăsta e chin, e venin!
-Te trezești, mergi la muncă?
- Pot! Seara mă târăsc
acasă, în pat ma trântesc..
Am uitat sa zâmbesc..

27

Viitoru-i tot mai sumbru

Îmi caut locu, încă mai umblu

N-am destinație, ca plicu' fără timbru

Vineri 15, la Nice e masacru

Imagini zilnice din țară mă lasă acru

E vineri 15 ș'aștepți salaru' ca săracu'

După 3 ani inchid capitolul Deva

Îmi caut rostu'n lume altundeva

Plecat prin lume, sper sa realizez ceva

Ca lumea-i tot mai rea, face umbra degeaba pamantului

Stau sus pe bloc cu singurătatea gândului

Pe marginea blocului în bătaia vântului

Ai mei se pregătesc de pensionare

Eu încă le cer haine și de mâncare

Mamă să-mi dai porția cea mai mare

27 de povesti de neînțeles ca un tablou

Am construit pereți de sticla-n jurul meu

Tata zice că-s un bou.

Chapter 26 year 2015

Primul faliment, viata mă vrea deja prea serios și se pare că încă nu sunt, cine știi dacă voi fi..
Dacă ar fi să rezum acest an cred că cel mai potrivit ar fi să îl numesc 'primul an în care m-am trezit zilnic să merg la muncă'. Cum e sa lucrez chiar și intre Crăciun și revelion, unde sunt vacantele alea de iarnă de trei săptămâni?!
Am devenit mai bun, mai pașnic, nu știu dacă e drumul cel bun dar mai continuam puțin în direcția asta.
Nu mi-a plăcut niciodată școală, însă simt nevoia să învăț ceva nou asa că încerc un master în mobilitate urbană. Ma voi muta pentru câțiva ani la București, sper să nu o iau razna :)
Cred că 2015 a fost preludiul pentru ce urmează!

Halucinații

Ma arde soarele cum le-aș arde pe zdrențele de la Capatos
Cu patos
Sa se roage măicuțe topless la mine ca la Boca
Și niște coca
Ca nu merg la Untold nici dacă-i moca
Sunt loca
Stau afara-n picioare, transpirat și plin de chef
Da's sef
Undeva la mare întinși ca niște izmene Ș-o  bere
Inviere
Iubita frumoasa cu sânul gol și-l dezgust, placere
Baliverne

26

Nu știu ce am realizat în ultimu' an
Am făcut ş-am cheltuit ultimu' ban
Planu e să nu-mi fac nici un plan
Schimbările le văd în bine de la an la an
Serios ca la patruzeci
Responsabil ca la şaişpe'
Bărbos încă de la douăşpatru
Liber ca la cinşcinci
Pentru tata încă-s mic şi prost
Pentru mama nimic nu mai are rost
Am lăsat ușa deschisă peste tot pe unde-am fost
Nu regret nimic, indiferent de cost

Am incercat ceva, dar nu m-am straduit

Ş-uite asa primul faliment a venit

Încep să dau din coate, până acuma numa' le-am ascutit

Gânduri în miez de noapte

Faci ce vrei, te dai jos pe ce parte a patului doreşti, mănânci ce te taie capul, mergi oricunde ţi se năzare, nu te trezeşte nimeni şi nu te trimite nimeni la culcare, pui ce condimente vrei în mâncare, faci ce doreşti cu banii şi-i arunci încotro doreşti.
Apeşi pedala până la fund, fără riscul de a ruina vreo viaţă, nu dictează nimeni melodiile. Nu-ţi faci planuri, spontaneitatea dictează. Şi cel mai clar e că niciodată la baie nu e ocupat. Te beşeşti şi râgâi, înjuri şi scuipi, iar de la baie când ieşi nu te ascunzi în prosop. Nu apţepti după nimeni, nu trage nimeni de tine. Nu dezamăgeşti, nimeni nu te necăjeşte.
Ce-i asta? Libertate sau singurătate?